Monthly Archives: Ianuarie 2014

Costume populare româneşti

Dacă nu ştiaţi , România este una dintre puţinele ţări, unde în secolul 21 oamenii mai poartă costume populare în afara zilelor de sărbătoare. Ne mândrim astfel cu o varietate de costume şi porturi naţionale, specifice zonelor etnografice.

Costumele populare româneşti se pot împărţi în şapte regiuni folclorice. In amănunt, costumele populare româneşti se pot clasifica pe zone etnografice, numărul zonelor variind între 40 şi 120, totul depinzând de persoana care face împărţirea şi de criteriile folosite. Confecţionarea costumului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile ţăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărată măiestrie atât în obţinerea şi decorarea ţesăturilor cât şi a broderiilor. Deşi portul popular are aceeaşi structură pe tot teritoriul ţării, se deosebeşte de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma şi culoarea, elementele decorative. Cele şapte mari regiuni folclorice sunt:

  1. Transilvania-Ardeal
  2. Câmpiile de vest: Câmpia Mureşului Inferior ; Câmpia Crişurilor (Crişul Negru, Crişul Alb, Crişul Repede); Câmpia Someşului inferior (ţara Oaşului)
  3. Banat, cuprinzând Lunca Timişului şi Caraş-Severin.
  4. Valahia, cuprinzând Oltenia şi Muntenia.
  5. Zona Dunării inferioare, cuprinzând Bărăgan, Dobrogea şi sudul Moldovei.
  6. Moldova, inclusiv Basarabia, Bucovina şi Transnistria.
  7. Balcanicii sau Românii din peninsula Balcanică, care la rândul lor se împart în 4 sub-grupe

– Daco-românii de-a lungul graniţelor româneşti: Cadrilater (Bulgaria), Timoc (nord-vestul Bulgariei şi estul Serbiei), Voivodina/Banatul sârbesc şi în Ucraina (mai ales în regiunile Cernăuţi şi Odesa )
–  Istroromânii în Istria, Croaţia.
– Macedoromânii (sau „aromânii”) în Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia.
– Meglenoromânii în Grecia şi Macedonia.

costume tradiţionale zona ArgeşCostumeTraditionaleArges_1

costume tradiţionale zona PrahovaCostumeTraditionaleRomanestiPrahova

costume tradiţionale zona Mehedinţi
CostumeTraditionaleRomanesti,mehedinti

costume tradiţionale zona Muscel
353px-CostumePopulare_1_Muscel

Reclame

Muzeul Ţăranului Român

           Din seria de popularizare a valorilor naţionale şi a patrimoniului cultural face parte şi Muzeul Ţăranului Român, o sursă de inspiraţie artistică valoroasă pentru orice persoană care îi trece pragul. O clădire parcă făcută să inspire veşnicie, ne îmbie să îi descoperim colecţiile impresionante formate din 100.000 de obiecte. Activitatea cultural artistică pe care o desfăşoară Muzeul în cele câteva săli de conferinţe pe care le deţine este însă demnă de luat în seamă. Amintim aici proiecţii de filme care fac obiectul unor premii prestigioase în Europa, expoziţii de obiecte vechi şi costume naţionale în spaţiul deschis din curtea imobilului. 
Scurt istoric al muzeului
De la fondarea sa de către Horia Bernea pe 5 februarie 1990, funcţionează într-o clădire în stil neo-românesc, declarată monument istoric. Muzeografia sa specifică i-a adus în mai 1996 Premiul Muzeul European al Anului acordat de Forumul Muzeului European.    

          Clădirea, ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din tradiţia brâncovenească, dispusă în forma incintelor de tip monastic, a fost finalizată în anul 1941, luînd înfăţişarea actualului monument de arhitectură care este sediul Muzeului Ţăranului Român. Zidăria aparentă din cărămidă roşie, arcadele şi elementele traforate, foişorul amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri, conferă clădirii somptuozitatea unui adevărat palat al artei. Muzeul deţine colecţii de ceramică, port popular, ţesături pentru interior, lemn, mobile, feronerie, scoarţe. În curtea muzeului dinspre bulevardul Ion Mihalache a fost montată o biserică din lemn, monument istoric din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în anul 1992.

800px-Muzeul_Taranului_Roman

Muzeul Naţional al Ţăranului Român este unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este situat în Bucuresti pe şoseaua Kiseleff nr.3, lângă Piata Victoriei. Clădirea unde se află actualul muzeu a fost construită în perioada 19121941, după planurile arhitectului N. Ghica-Budesti.[1] În 1953 se numea Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului, iar de la 5 februarie 1990 a fost redenumit Muzeul Ţăranului Român[2]. Muzeul Naţional al Ţăranului Român este continuatorul Muzeului de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială înfiinţat la 1 octombrie 1906. Muzeul s-a mai numit Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, din 1912 Muzeul de Artă Naţională iar mai apoi Muzeul de Artă Populară al Republicii. În 1978, muzeul s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară. Muzeul este patronat de Ministerul Culturii.

Sursa : Wikipedia, enciclopedia liberă.